L.A Noire este un joc lansat în anul 2011 de către compania Rockstar Games în colaborare cu Team Bondi, care, după cum spune și numele, este setat în orașul Los Angeles, undeva prin anii 1940.
Protagonistul acestui joc este Cole Phelps, un fost ofițer de marină proaspăt întors din armată ca erou, urmând să se înroleze în LAPD (Los Angeles Police Department). La început el este un simplu ofițer urmând să avanseze în decursul jocului prin rezolvarea diferitelor cazuri în jurul cărora se definește acest joc.
La baza, L.A Noire este un joc ‘’open world’’ însă să nu vă așteptați că acest lucru să semene cu oricare dintre jocurile din seria Grand Theft Auto. Deși prezintă similitudini, L.A Noire este un joc mai static, cu oarecare inclinație spre a urmării constant firul narativ al jocului fără a oferii prea multe ‘’side-missions’’.
În decursul jocului îți vor fi acordate diferite cazuri pe care tu va trebui să le rezolvi. Vei studia diferite locații spre a aduna indicii și vei interoga martori încercând să scoți la iveală adevarul. Metoda prin care este realizat interogatoriul este una foarte interesantă. Odată ce ai ascultat mărturia unui individ, ai la dispoziție 3 opțiuni: poți să aprobi confesiunea acestuia, caz în care Cole își va continua seria de întrebări, poți să te îndoiești de mărturie, iar Cole va devenii suspicios cu privire la cele spuse sau poți să acuzi martorul că acesta minte, însă odată ce ai făcut aceasta acuzație îți vor fi cerute probe care să îți susțină acuzația.
Dar să vorbim și despre lucrul cel mai controversat din acest joc și anume tehnologia ‘’motion-capture’’. Această tehnologie reușește să redea cu vehemență expresiile faciale și totodată ajută în cazul interogatoriilor unde orice grimasă are o importanță majoră.
Atenția la detalii din acest joc este, de asemenea, uluitoare. Chiar dacă scoatem din calcul ‘’motion-capture’’, interiorul caselor ne lasă, de-a dreptul, cu gura căscata. De la cutiile de chibrite până la decorul din încăperi, L.A Noire reușește, fără niciun fel de probleme, să recreeze acel sentiment nostalgic al anilor ’40, beneficiind de o opțiunea mai aparte, și anume de juca jocul în modul alb-negru.
Dar haideți să aducem în calcul și câteva aspecte negative ale jocului deoarece prea l-am lăudat. Ca în orice joc ‘’open-world’’ mijloacele de transport ar trebuii să fie construite cu mare atenție, acest lucru reprezentând o sincopă in cadrul lui L.A Noire. Deși modele sunt 90 la număr și acestea respectă designul original le lipsește aceea atenție la detalii pe care o găsim presărată în tot restul jocului. De asemenea, experiența de condus este să spunem cel puțin rudimentară, dar jocul ne oferă opțiunea de a pune partenerul să conducă în locul nostru.
Toate aceste lucruri însumate rezultă următoare concluzie: este păcat că jocul acesta a ieșit în anul 2011 (dezvoltarea fiind începută în anul 2005 de către Team Bondi) deoarece nu putem să ne abținem și să ne imaginăm cam cum ar arata acest joc utilizând tehnologiile grafice din prezent. Cu toate acestea jocul a reușit să impresioneze în primul rând prin originalitatea și prin impresionanta tehnologie ‘’motion-capture’’ care are rol identificator al jocului.
Nu putem decât să sperăm la o continuare a acestui joc și ca, în cazul unei continuări, să nu fie eliminate lucrurile care fac din L.A Noire o adevărată cărare care poate conduce spre o franciză absolut impresionantă.
Articol scris de Ciurba Vlad-Ionuț.
Lasă un răspuns