Infecțiile fungice sunt responsabile anual de moartea a peste 1 milion de oameni, dar și de pierderea vederii la alte câteva zeci de milioane în întreaga lume. Asemeni unui “cal troian”, simptomele acestor îmbolnăviri sunt de cele mai multe ori ascunse și apar ca o consecință a altor probleme de sănătate.
Acesta este un apel către oficialii implicați în elaborarea politicilor de sănătate și managementul agențiilor naționale de profil și are ca scop ameliorarea situației a peste 300.000.000 de oameni care anual suferă sau își pierd viața din cauza infecțiilor fungice.
Semnalul vine din partea GAFFI (Global Action Fund for Fungal Infections) – o organizație internațională înființată în anul 2013 pentru a mediatiza ceea ce medicii constată a fi “o catastrofă globală” care ia amploare an de an și care poate fi stopată prin accesul local la diagnostic, medicație antifungică și o mai bună educație medicală.
Infecțiile fungice sunt responsabile anual de moartea a cel puțin 1.350.000 de pacienți suferind de SIDA, cancer, tuberculoză și astm bronșic, dar și de pierderea vederii la alte câteva zeci de milioane în întreaga lume. Mai mult, asemenea “calului troian”, simptomele acestor îmbolnăviri sunt ascunse și apar ca o consecință a altor probleme de sănătate.
În România, se estimează că infecțiile fungice afectează aproximativ 400.000 de oameni anual. Cele mai redutabile îmbolnăviri, care pun viața în pericol, survin la pacienții transplantați și la cei cu leucemie. Deși majoritatea pacienților supraviețuiesc grație diagnosticării și tratării precoce, o parte importantă rămân încă victime ale unor afecțiuni debilitante și manifestă probleme de sănătate pe termen lung: https://vimeo.com/107046272 (clipul este downloadabil și poate fi folosit fără restricții).
Star-ul hollywoodian Rupert Everett, binecunoscut pentru rolul său alături de Julia Roberts în comedia romantică “By Best Friend’s Wedding”, este implicat în campania GAFFI de conștientizare a profesioniștilor din sănătate și a publicului larg:
“Înțeleg de la experți că problema este complicată și deloc ușor de soluționat. Diagnosticul pus pe seama semnelor clinice este posibil prea târziu, când numeroase alte condiții se suprapun, reducând mult șansele de recuperare. Tragedia este că unele dintre cele mai active medicamente, disponibile în unele țări de cca. 40-50 ani, lipsesc tocmai în zonele unde sunt extrem de necesare”.
Dr. David Denning, Profesor de Boli Infecțioase și Sănătate Globală la Universitatea din Manchester (Marea Britanie), fondator și președinte al GAFFI:
“Boala fungică este un cal troian – o catastrofă globală silențioasă și subestimată, a cărei reală amploare nu a fost intuită de nimeni până în prezent. De exemplu, în cazul tuberculozei, mai mult sau mai puțin de 20% dintre pacienți dezvoltă infecții fungice pulmonare care progresează lent către un deznodământ fatal în cca. cinci ani dacă nu se intervine prompt printr-un tratament adecvat (aproximativ 1,2 milioane în întreaga lume). Astmul sever cu sensibilizare fungică, responsabil de jumătate din cele 350.000 de decese anuale prin astm, este curabil cu antifungice. Pierderea vederii cauzată de cantonarea infecției fungice la nivelul globului ocular afectează anual peste un million de adulți și copii pe întreg mapamondul, iar mijloacele necesare unui diagnostic rapid și tratamentului adecvat nu sunt disponibile pentru multe alte milioane”.
Dr. Mihai Mareș, Profesor de Micologie Medicală la Universitatea “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, fondator și președinte al Societății Române de Micologie Medicală și Micotoxicologie, consilierul GAFFI din partea României:
“Fungii patogeni reprezintă astăzi o provocare pentru lumea medicală, atât din punct de vedere epidemiologic (prin creșterea incidenţei micozelor invazive), cât şi din punct de vedere diagnostic sau terapeutic. Se consideră că aproximativ 5% dintre decesele intraspitaliceşti se datorează unei cauze sau complicaţii fungice. În România se semnalează o discrepanță semnificativă între trendul ascendent al micozelor și capacitatea de gestionare integrată a acestora. Multe laboratoare au încă dificultăți în diagnosticarea unei infecții fungice până la stadiul de inițiere a unei terapii specifice de primă intenție, iar formarea specialiștilor micologi este sporadică și insuficient organizată. Salvarea şi ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor critici, printr-un diagnostic etiologic corect şi o monitorizare riguroasă a terapiei antifungice, au reprezentat argumentele primordiale ale activităților educaționale promovate de organizația noastră în cei opt ani de existență”.
În ultimele 12 luni, GAFFI a identificat și estimat principalele aspecte specifice infecțiilor fungice în aproape 40 de țări, inclusiv România, a intervenit cu succes pe lângă Organizația Mondială a Sănătății pentru includerea a două antifungice sistemice în Lista Medicamentelor Esențiale și a convins World Medical Association să ceară guvernelor din întreaga lume adoptarea unor măsuri menite să îmbunătățească diagnosticul și tratamentul bolilor fungice (a se vedea în continuare).
Pentru informații suplimentare, inclusiv despre harta globală a disponibilității medicamentelor antifungice și accesul la tratament specific în diferite țări, vă rugăm contactați: Susan Osborne, Director of Communications – The Goodwork Organisation, +44 07836 229208. www.gaffi.org
Principalele realizări ale GAFFI în ultimele 12 luni (primul an de la înființare):
1. Societatea Română de Micologie Medicală și Micotoxicologie sprijină următoarele activități ale GAFFI: estimarea numărului de cazuri de infecții fungice în România; colaborarea privind educația medicală continuă; elaborarea unor ghiduri pentru laboratoarele clinice.
2. GAFFI a estimat nr. cazurilor de infecții fungice severe pentru 59% din populația globală, incluzând următoarele state: Arabia Saudită, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Republica Cehă, China, Coreea de Sud, Danemarca, Republica Dominicană, Federația Rusă, Franța, Germania, Guatemala, India, Iran, Iraq, Irlanda, Israel, Jamaica, Kenya, Marea Britanie, Mexic, Mongolia, Nigeria, Noua Zeelandă, Olanda, România, Senegal, Singapore, Spania, Sri Lanka, Tanzania, Trinidad-Tobago, Ucraina, Uganda, Ungaria, Uruguay, Vietnam și Zambia.
3. A intervenit cu succes pe lângă Organizația Mondială a Sănătății pentru includerea amfotericinei B și flucitozinei în Lista Medicamentelor Esențiale pentru tratarea meningitei criptococice și a altor infecții fungice grave; acest lucru a fost posibil prin acțiuni concertate de lobby ale GAFFI, United States Centers for Disease Control, Medicines sans Frontieres, Clinton Health Access și altor numeroase universități și instituții de sănătate publică.
4. GAFFI a convins World Medical Association să adopte o declarație adresată guvernelor, în care se explică nevoia îmbunătățirii accesului populației la diagnosticul și tratamentul infecțiilor fungice, incluzând și instruirea personalului laboratoarelor de diagnostic și a medicilor. De asemenea, membrii asociației au fost încurajați să sprijine studiile epidemiologice referitoare la infecțiile fungice.
5. GAFFI, într-un efort comun alături de Organizația Mondială a Sănătății, UNAIDS, Global Fund to fight AIDS, Tuberculosis and Malaria, MSF și alte organisme, a propus un model de evaluare și management a meningitei criptococice care să permită gestionarea problematicii acestei infecții potențial letale și în țările cu venituri reduse.
6. GAFFI a contribuit decisiv la elaborarea unui plan național de intervenție pentru controlul bolilor fungice în Kenya, respectiv China, precum și a unuia similar pentru infecțiile fungice asociate SIDA în Guatemala.
7. Susține studii prospective de epidemiologie a aspergilozei pulmonare cronice la pacienții tratați de tuberculoză, la cei HIV pozitivi și negativi, în nordul Ugandei.
8. Sprijină nou înființatul program de acces la tratament al pacienților cu criptococoză (CryptoMAG), o colaborare a OMS (HIV Treatment and Care), CDC (Mycotic Diseases Branch), MSF (Access Campaign) Clinton Health Access Initiative and Management Sciences for Health (Technical Strategy and Quality Center for Pharmaceutical Management).
9. La Universitatea din Manchester, se elaborează o soluție oftalmică pentru diagnosticul rapid al keratitelor fungice, care facilitează vizualizarea levurilor sau hifelor in situ.
10. Dezvoltarea unei metode simple și necostisitoare pentru extragerea ADN-ului din spută în vederea diagnosticării pneumocystozei este aproape finalizată.
Prof. dr. David Denning FRCP FRCPath FMedSci
Director al Centrului Național de Aspergiloză, Spitalul Universitar din South Manchester (Wythenshawe), Manchester, Marea Britanie
David Denning este medic infecționist și director al Centrului Național de Aspergiloză (Manchester, Marea Britanie), având o bogată expertiză în domeniul infecțiilor fungice (tratează anual peste 300 de noi cazuri de aspergiloză). Conduce o echipă de cercetare multidisciplinară orientată către domenii ce variază de la genomica fundamentală la studiile clinice randomizate și de fază 4 dedicate infecțiilor fungice și alergiilor.
Contribuțiile majore ale echipei sale constau în descrierea mecanismelor de rezistență la Aspergillus , secvențierea genomului la specia A. fumigatus (3 articole publicate în Nature), studii comparative privind eficiența voriconazolului și amfotericinei B în aspergiloza acută, respectiv demonstrarea eficacității terapeutice a antifungicelor în cazurile de astm bronșic sever cu sensibilizare fungică. A publicat peste 450 lucrări, cărți, capitole în cărți, inclusiv un tratat de medicină, având peste 37.500 citări (Google scholar H-index 93). A contribuit la înființarea Mycology Reference Centre în Manchester (2009), prin transformarea Fungal Testing Laboratory pe care l-a fondat în 1991. Desfășoară o intensă activitate educațională postuniversitară, adresată atât clinicienilor, cât și medicilor de laborator sau cercetătorilor.
Conf. dr. Mihai Mareș
Șef al Laboratorului de Chimioterapie Antimicrobiană, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Iași, România
Mihai Mareș este licențiat în medicină veterinară (1999) și medicină dentară (2005), doctor în științe medicale (specialitatea Microbiologie) al Universității de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” din Iași (2006). Pregătirea postuniversitară este reprezentată de cursuri și stagii efectuate la Universitatea Paris VII, Institutul Pasteur, Spitalul Pitié-Salpêtrière și École du Val-de-Grâce (Paris, Franța), Universitatea Complutense (Madrid, Spania), Universitatea din Valencia (Valencia, Spania), Institutul Karolinska (Stockholm, Suedia) și Universitatea Tehnică Daneză (Lyngby, Danemarca).
Este reprezentantul României în European Confederation of Medical Mycology Council, membru fondator și președinte în exercițiu al Societății Române de Micologie Medicală și Micotoxicologie, organizație ce desfășoară un amplu program de educație medicală continuă privind diagnosticul și managementul infecțiilor fungice (două cursuri postuniversitare internaționale organizate sub auspiciile European Society of Clinical Microbiology and Infectious Diseases, șase cursuri naționale în diverse centre universitare). Activitatea sa științifică s-a materializat prin participarea la 10 proiecte de cercetare naționale și internaționale, iar cea publicistică în peste 100 de lucrări științifice apărute în țară și străinătate. A inițiat în premieră studii multicentrice privind distribuția speciilor de levuri și rezistența la antifungice în România și a condus la nivel național cercetări privind epidemiologia infecțiilor fungice rare (Fungiscope și Zygomyco.net)
Lasă un răspuns