Ce este o clauză abuzivă?
Legea obligă comercianţii să aibă „clauze contractuale clare ce pot fi intelese pe deplin, iar pentru înţelegerea lor sa nu fie necesara o specializare anume. De aici se ajunge la aceasta situatie prin care comerciantii nu se supun totdeauna acestei prevederi, mai ales când domeniile lor de activitate implică costuri.
Cum s-a ajuns la contractele de adeziune? In momentul in care comerciantul sau furnizorul inchide multe contracte, pentru profiatabilitate si eficientizare a muncii se redacteaza un singur contract ce este prezentat direct consumatorului spre semnare, fara posibilitatea negocierii.
Trebuie sa retinem faptul ca nu sunt nule sau interzise contractele de adeziune insa atunci cand acestea contin clauze abuzive pot fi si anulate si modificate. Potrivit principiilor „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor”, daca in contractul dvs. exista o asemenea notiune, atunci puteti fi siguri ca va aflati in fata unor prevederi abuzive.
Ceea ce trebuie sa retina in special consumatorii este faptul, ca prin modificarea Legii 193/2000, nu se apara doar interesul celor care au contracte bancare, ci in general cei care se afla in desfasurarea unui contract, de orice natura, intre un comerciant sau furnizor si un consumator. In afara de clauzele arhicunoscute din contractele de credit si anume –
a) comisionului de acordare
b) comisionului de gestiune
c) comisionului de risc
d) comisionului de transformare
e) STABILIREA MARJEI DE CALCUL dupa formula DOBANDA DE LA DATA INCHEIERII CONVENTIEI MINUS INDICELE DE REFERINTA DE LA ACEASTA DATA , mai exista si contractele cu clauze abuzive incheiate intre furnizorii de telefonie, energie electrica, etc.
In urma mai multor amanari, de aceasta data, Guvernul chiar a pus “piciorul in pragul bancilor”si nu a mai blocat printr-o oug, punerea in aplicare a urmatorului text de lege :
“Art. 38. – Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
2. Articolul 13 din legea 193/2000 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 13. – (1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), instanţa va aplica şi amenda contravenţională prevăzută la art. 16. (3) Dacă instanţa constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit. (4) Hotărârea este supusă numai apelului.” 3. În tot cuprinsul legii, termenul „comerciant” se înlocuieşte cu termenul „profesionist”.”
Prin urmare, perioada cea mai buna pentru actionarea in instanta este, acum, moment in care avem o lege ce este data in favoarea cetateanului si nu a bancii.
Dupa cum am amintit si mai sus, aceste modificari nu sunt aplicabile doar contractelor bancare, spre exemplu daca exista in orice tip de contract, o clauza care se incadreaza in dispozitiilor legii 193/2000 si avem suspiciunea ca aceasta ar putea fi abuziva, putem a o supunem atentiei ANPC si in cele din urma direct instantei de judecata.
Trebuie sa avem in vedere faptul , ca se preconizeaza o modificare la legea fundamentala a sistemului juridic, prin care urmeaza sa se infiinteze un nou TRIBUNAL de sine statator, comercial, care va judeca cu precadere aceste litigii.
Ca si exemplu clar de clauza abuziva in cazul altor tipuri de contracte, ne putem raporta la taxa de reziliere a contractului de furnizare servicii, care de multe ori este mai mare decat abonamentul in sine contractat, ori se cunoaste ca aceasta taxa nu este adusa niciodata in discutie la momentul semnarii si da, poate influenta decisiv la semnarea contractului. Luam exemplul prin care avem un abonament la o companie de telefonie mobila de 100ron/luna iar dupa 11 luni dorim rezilierea, iar taxa aplica de multe ori poate fi chiar 2400 ron adica dublul abonamentului contractat, ori o asemenea clauza nu poate fi decat abuziva si in afara ordinii de drept, iar cei interesati si cu siguranta prin aceasta situatiie trec tot mai multi, vor dori anularea acestor clauze si evident restituirea sumelor platite abuziv.
In urma intrarii in vigoare a acestei prevederi din legea 193, procesele in instanta nu doar ca vor fi o chestiune la care vor apela toti imprumutatii si nu numai, dar se va transforma intr-o obsesie nationala, verificarea contractelor de credit.
Ceea ce este de recomandat pentru toti imprumutatii si in general pentru ceilalti consumatori, daca observa ca desfasurarea contractului devine tot mai oneroasa, atunci sa se adreseze specialistului, in speta avocatului pentru o analiza amanuntita a respectivei conventii.
Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania
Lasă un răspuns