Prin Noul Cod Fiscal Romania poate deveni o destinatie pentru companiile de tip holding.
Noul Cod Fiscal aduce un val de relaxari in zona fiscalitatii, insa dincolo de acestea, mediul de afaceri isi doreste stabilitate si predictibilitate, dar si imbunatarirea relatiei cu ANAF. Parlamentul trebuie sa aiba “intelepciunea sa inteleaga modificarile tehnice, dincolo de aspectele pur politice ale reducerilor de cote”.
Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a prezentat, la mijlocul lunii februarie, principalele modificari din noul Cod Fiscal propus de Guvern. Printre acestea, amintim:
-reducerea TVA de la 24% la 20% din 2016
-scaderea cotei unice la 14% din 2019
-eliminarea impozitului pe dividente si a taxei pe constructii speciale
-introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza de calcul a CAS si CASS de la 1 ianuarie 2016.
Propunerile sunt in prezent in dezbatere publica si urmeaza sa ajunga in Parlament, respectiv la Senat, ca prima Camera sesizata, saptamana viitoare.
Dar ce asteptari au oamenii de business?
Antreprenorii vor un nou Cod Fiscal, insa, mai presus de asta, isi doresc stabilitate, predictibilitate si o relatie cat mai normala cu autoritatile fiscale, respectiv cu ANAF. Contribuabilii onesti isi doresc ca resursele lor sa nu fie consumate inutil intr-o batalie cu autoritatile. Potrivit acesteia, printre inconvenientele pentru antreprenori se numara penalitatile de intarziere, penalitatea de nedeclarare pe care Noul Cod vrea sa o implementeze din 2016, modul in care se efectueaza inspectiile fiscale, modul in care se tergiverseaza finalizarea lor, dar si lipsa unui deadline clar.
Stabilitatea e mai importanta decat o reducere azi urmata de o crestere maine, e complicat sa lucrezi cu ceva fluctuant, spun afaceristii. Daca se ia eliminarea impozitului pe dividende la pachet cu sistemul de holding care a fost deja implementat, se apreciaza ca este una dintre cele mai bune masuri din draftul noului Cod Fiscal, pentru ca va ajuta in a stabili Romania ca o destinatie pentru companiile de tip holding, va ajuta la repatrierea multor profituri in tara de catre cei care au avut astfel de profituri si le-au tinut in companii din strainatate, dar si la o consolidare mai buna a bazei de impozit pe profit in Romania.
TVA redusa stimuleaza consumul pe toate laturile, de catre oricine; reducerea de CAS va rezulta intr-un impact pozitiv la nivelul angajatilor si al angajatorilor si aduce constributiile sociale mai aproape de media europeana de 33%, pe care Romania nu a atins-o nici dupa reducerea cu 5% aplicata in toamna, nivelul actual fiind de 40%. In ceea ce priveste TVA, aplicarea reducerii ar situa Romania sub media europeana de 22%.
Cele mai sensibile subiecte din draftul prezentat de Darius Valcov sunt reducerea cotei unice, care vine la pachet cu o introducere de asigurari sociale de sanatate pe toate tipurile de venituri ale unui cetatean, dar si plafonarea acestei contributii la cinci salarii medii pe economie. Mediul de afaceri propune, in schimb, plafonarea la trei salarii medii, masura care ar fi “un stimulent pentru aducerea veniturilor din zona gri sau neagra in zona alba”.
Microintreprinderile vor fi subiectul unor modificari importante, care le va modifica atat statutul, cat si relatia cu statul. Din totalul companiilor inregistrate in Romania, acestea reprezinta in jur de 75%-78%, insa au un numar de angajati mai redus. In plus, noul Cod modifica pragurile pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, dela 65.000 euro in prezent, pana la 100.000 euro in 2019. In plus, apare si un impozit de 1%, respectiv 3%, in functie de numarul minim de angajati pe care acestea ar trebui sa ii aiba.
Lasă un răspuns