Imi aduc aminte de unul dintre videoclipurile lui Michael Jackson, mda… Michael a stiut sa inoveze, sa straluceasca, a stiut sa ne invete, nici nu stim cu adevarat ce am pierdut! Dar hai sa revin, si sa las deoparte nostalgia vremurilor din anii ’90, revin la acel videoclip, „cand un pustan fiind nervos pe tatal lui, si-a adus boxele de cateva mii de wati si l-a zguduit un pic”, bine, nu vreau sa intru in detalii, o sa te rog sa vezi videoclipul Remember the Time – Michael Jackson. Acel videoclip m-a inspirat mult cand aveam 15 ani, si atunci am hotarat sa-mi construiesc o pereche de boxe foarte puternice. Zis si facut, am apelat la un designer, care in cateva luni a reusit sa imi construiasca boxele de care aveam nevoie, desigur designerul detinea si notiuni tehnice.
Erau asa de mari ca in momentul cand le scoteam „la plimbare” din bloc le numeam „costiuguri” (sicrie). Ca sa va faceti idee, aveau cca. 1,50 m inaltime, o latime de 50 cm, si o greutate de cca. 40 kg. Nu am avut amplificator pentru ele, dar cand functionau, tot blocul in care stateam de 8 etaje, „dansa” de voie, de nevoie, obligati odata cu mine. Le-am dat si o denumire, adica, chiar daca erau Made in Romania, difuzoarele erau nemtesti, unguresti si romanesti, crossoverul cred ca era nemtesc, constructia si palul romanesc, iar marca propusa de mine a fost PLEVER.
Vreau sa spun ca o putere nominala de 260 wati, intr-un apartament, este o putere deloc neglijabila. Multi se lauda ca au boxe de 500 wati, 1000 wati, ma rog, ei se lauda, dar crede-ma o combina pe care o detii si pe ea este inscriptionat 500 wati, e o vrajeala, in realitate ea abia are 25 de wati.
De asemenea, nu subestimati boxele marca Elac, sau marci asemanatoare, sunt boxe de 40 sau 60 wati si au dimensiune mica (o inaltime de doar 40 cm), dar sunt suficiente sa trezesti cateva etaje in blocul in care locuiesti. Chiar am fost socat, sa descopar cat de tare se aud niste boxe care abia le vezi intr-o camera, pe care nu ai da nici macar doi lei.
In fine, sa revin la PLEVER, 260 de wati nominali, joasele detineau bass reflex, acel tub de aer din spatele boxei, care iti usuca freza cand asculti muzica house. Pe vremea cand am reusit sa finalizez boxele, prin 1997 manelele nu erau la moda deloc, muzica house si tehno tocmai isi intrau in ritm, DJ-ii lucrau ei cu CD-uri, dar si cu discuri de vinil.
Adevarul este ca discurile de vinil ofera cea mai buna fidelitate a sunetului, pe cand CD-urile nu pot imita aceasta fidelitate. Dar ce sa zic de tine, tu care asculti mp3-uri, fidelitatea acestui fisier este de obicei de aproximativ 11 ori mai slaba ca si a CD-ului, dar in fine, „la manele nu simti diferenta!”.
Asadar muzica house in boxele PLEVER, suna cel mai bine, aveau cele mai profunde difuzoare de joase (cel mai profund Bass), nu pot sa descriu forta cu care te lovea „bass-ul” in plex, in momentul in care potentiometru ajungea la 50%! Era o senzatie care te ducea in extaz.
Era o placere sa asculti muzica, chiar daca vecinii alergau dupa bibelouri prin casa, isi tineau mobila, altii nu puteau sa ia masa linistiti, cei drept nimeni nu dormea in acel moment, probabil toti injurau, oricum fericiti nu erau! Unele locuri in apartament, ofereau vibratii asa de puternice, incat nici in fata boxelor nu le simteai.
Pot sa zic ca se creea o zona ca si in triunghiul bermudelor, dar in domeniul sunetului! Era un spectacol de-a dreptul incendiar pentru mine si pentru vecini, cele 24 de apartamente rasunau de la joase pe ritmuri house. Blocul bubuia la superlativ, si la propriu, geamurile de langa apartamentele invecinate vibrau, nu zic in sufragerie unde boxele PLEVER isi faceau datoria, iti vibrau si chilotii.
Dar sa vedem si opinia veciniilor, care au avut curajul sa-si spuna oful
Vecina de la etajul 6: odata in lift… Veneau doi prieteni la mine sa ascultam muzica si erau impreuna, in lift, cu vecina de la etajul 6 (eu stateam la etajul 5).
„Mergeti la Dorel?” (zise vecina), raspunsul prietenilor a fost pozitiv, ea: „nu de alta, dar sa ma duc sa-mi tin bibelourile”.
Vecina de la etajul 2: „Dorel tu dai muzica aia tare?!?” Eu, da, dar dvs. stati la etajul 3 si nu ar trebui sa se auda mare lucru… Vecina: „Dorel, eu stau la etajul 2 si imi tremura lingura in farfuria cu supa!”
Senzatiile pe care le oferau boxele PLEVER au fost intotdeauna unice, comentariile au fost de tot felul, insa placerea de a asculta muzica, era amplificata de faptul ca 8 etaje dintr-un bloc ascultau muzica odata cu mine.
Cu toate acestea dupa 5 ani de „chinuri muzicale” pentru vecinii mei, m-am mutat din bloc. Dar credeti ca am scapat de comentariile lor?!?
Problema a fost ca m-am mutat la o casa veche de 100 ani vis a vis de bloc, adica la cca. 14 metri de bloc. Evident ca seara mai ascultam muzica, si intr-o zi fostul vecin de la etajul 1: „O sa te rog sa asculti muzica mai incet, ca seara imi vibreaza geamurile”. Dar… „Niciun dar, da mai incet si gata!”
In final
Mai sus ati descoperit o modalitate de a deveni foarte popular prin bloc sau foarte enervant, dar nu inseamna ca daca te muti la casa, nu iti poti pastra popularitatea!
Lasă un răspuns