De puțin timp pe pagina de Facebook a lui Alien Blog, a apărut un interviu cu un extraterestru. Sincer, nu mă interesează dacă acesta este adevărat sau fals, mesajul în schimb este copleșitor!
– OK, înregistrăm. Planeta sau originea?
– Pământ.
– Ieri ne-ai spus ca ai călătorit, citez: „Mii de ani lumină pentru a ajunge aici”.
– Da.
– Spune-ne adevărul sau (inaudibil)
– Acesta e adevărul. Sunt de pe planeta Pământ. Din viitorul vostru. A călători în timp înseamnă a calatori în spațiu. E vorba de divergențe spațiale.
– Deci, să înțeleg că extratereștrii au preluat conducerea asupra noastra în viitor?
– Nu.
– Deci ești uman?
– Sunt un descendent evoluționar.
– Deci tu ai evoluat din noi?
– Da.
– Atunci ce faci aici, acum?
– Observ. Din moment ce dovezile au fost distruse.
– Cum?
– Război.. nuclear. Au supravietuit foarte puțini. Strămoșii noștri.
– OK, haide să ne concentram asupra timpului tău.
– Voi nu sunteți capabili să înțelegeți.. sau să acceptați.. descoperirile timpului meu.
– Încearca-mă.
-Originea universului… natura așa-numitei vieți… este cunoscută.
– Așadar, cunoști sensul vieții?
– Nu sensul, ci natura.
– Care e diferența?
– Sensul este ceva ce este atribuit. Natura este realitatea obiectivă.
– Deci știi cum a fost creat universul?
– Da.
– Deci l-ai văzut pe Dumnezeu?
– Noi am evoluat dincolo de nevoia de a avea o superstiție dincolo de nevoia de a avea un Dumnezeu sau alte mituri.
– OK, fă-ne să înțelegem. Ce se întâmplă atunci când murim?
– Moartea este un concept creat de om. Ea nu există de fapt. Voi veți experimenta, și ați experimentat deja fiecare instanță a așa-numitei vieți. Tu, eu, el. Suntem instanțe ale aceleiași vieți, separate de ceea ce voi numiți „moarte”.
– OK, să văd dacă am înțeles bine. Așadar, nu există moarte, și noi toți ne experimentăm reciproc viețile?
– În esență, da.
– OK, atunci cum a fost creat universul, și de ce e făcut intr-atât de perfect pentru noi?
– Există un număr infinit de universuri, fiecare având proprietăți fizice diferite. În mod virtual, nu toate suportă viața, așa cum o înțelegeți voi. Noi existăm într-un univers care suportă așa-numită viață. Asta e tot.
– OK, să mergem mai departe. De ce ne distrugem pe noi înșine cu războaie nucleare?
– Din cauza dogmelor.
– Poți să fii mai concret?
– Din cauza dogmelor politice și religioase. Ele sunt cauza tuturor conflictelor majore ale speciei voastre. În următorul secol, accesul la arme de distrugere în masă pe care îl au țările care sunt conduse de dogme, vor distruge specia voastră.
– OK, un ultim lucru. Cum e cu moralitatea? Pe ce anume se bazează moralitatea ta?
– Compasiune, și dovezi obiective.
– Înțeleg. OK, asta a fost tot. Mulțumesc.
Lasă un răspuns