Considerat de multă lume drept un fenomen destul de tipic la pubertate, hărțuirea are efecte pe termen lung asupra vieții individului, afectându-i starea de sănătate și sistemul imunitar multă vreme după intrarea în viața adultă.
Studiile și statisticile arată că printre cele mai frecvente forme de hărțuire se numără amenințările, poreclirile, bruscările, insultele, pălmuirile, îmbrâncirile, furturile sau distrugerile de obiecte și împrăștierea de minciuni, zvonuri și/sau acuzații nefondate. Copiii astfel tratați prezintă un risc crescut de depresie, ideații suicidare, stimă de sine scăzută, simptome de anxietate, atacuri de panică și timiditate exagerată.
Cercetările efectuate asupra adulților conchid că un mare număr dintre persoanele în vârstă de aproximativ 50 de ani care suferiseră astfel de tratamente în tinerețe aveau o stare de sănătate mai precară, un apetit de viață mai scăzut, un grad de pesimism mai ridicat și un randament mai deficitar al funcțiilor cognitive decât cei ce nu trecuseră prin întâmplări asemănătoare.
Considerat un adevarat „stres toxic” de către profesorul Louise Arseneault, fenomenul hărțuirii este foarte răspândit indiferent de regiunea geografică, și din păcate insuficient studiat, adeseori trecut cu vederea, bagatelizat și ignorat, însă repercursiunile pe care le prezintă sunt serioase și nu pot fi marginalizate, deoarece produce victime și influențează nefast viețile multor oameni. Medicii, psihologii și sociologii continuă cercetările în speranța combaterii atât a cauzelor, cât și a efectelor acestui flagel.
Sursa: medicalnewstoday.com
Lasă un răspuns