RCA-ul mă “accidentează” periodic! (part III)

Asigurarea este pe cât de inteligent pe atât de util să o facem.

Inițial, asiguratorii făceau o treabă simplă, depozitau plățile periodice ale asiguraților, iar din când în când, la apariția unui eveniment neplăcut, plăteau o suma de bani. Simplu.

Din păcate buna credință este sabotată sau cel puțin abuzată și de o parte și de alta a baricadei.

RCA-ul moștenește un sistem anchilozat, depășit, de pe vremurile când erau 2-3 mașini pe stradă, iar proprietarul avea ‘dreptul’ la cel mult o mașină. Cum avea grijă de ea mai ceva ca de ochii din cap, ‘evenimentul neplăcut’ nu apărea decât extrem de rar. Daunalitatea tindea la zero, fericirea la infinit. Nu chiar… 😉

A sosit vremea actualizării modului de gândire în asigurări. Sistemul a devenit incapabil să mai facă față volumului gigantic de probleme… la mia de mașini. Este o nevoie de o reformare completă, altfel întregul sistem va intra în colaps oricât ar crește prețul RCA-ul și oricât ar exporta riscurile în buzunarul asiguratului.

Aș începe cu:

1a. Vânzările să fie realizate exclusiv de firmele de asigurări FĂRĂ intermediari. Va dispare atât conceptul incorect de RCA ‘ieftin’ cât și ofertarea de la firmele aflate în colaps financiar. Este dovedit faptul că agenții intermediari nu au alt interes în procesul de vânzare decât comisionul. La fel a fost și cu sistemul de credite ‘cu buletinul’ sau contracte leasing, s.a.

1b. RCA-ul să se facă DOAR cu contract. Ambele pârți să fie corect, complet și explicit informate. Că doar se dau bani, nu?

Apoi,

2. De ce să fie scutiți de TVA? De ce să nu contribuie cu o parte importantă la buget? Clienții nu ar fi deloc afectați. Mai exact aș propune ca începând cu 1 ian. 2017 să plătească 20% TVA pentru toate polițele ce vor fi încheiate și TVA retroactiv pe tot anul 2016. Adică să se curețe piața bine până în dec. 2016 apoi supraviețuitorii să facă o treabă corectă.

3. RCA-ul să fie încheiat pe conducătorul auto indiferent de numărul de mașini aflat în posesie, și aș merge chiar mai departe, RCA pentru toți participanții la trafic. Adică pietonii de ce sa fie scutiți? Evident vor fi și excepții de la plata RCA-ul, dar încă o dată e nevoie de un contract cu condiții clare și transparente.

4. În loc de bonus-malus care nu fost suficient de transparent calculat (în opinia mea) aș introduce un sistem stimulare (recompensare la vedere) a tipului de conducere Anticipativ-Sigură și Preventiv-Adaptivă atât a asiguratului cât și celorlalți participanți la trafic.

Recompensarea comportamentului corect în trafic ar scade daunalitatea la mia de conducători auto și ar atrage interesul clienților în a-și cumpăra un RCA în nume propriu chiar și la un preț în creștere. De ce să nu ne folosim de psihologia pozitivă?

Să existe un sistem electronic bazat pe card în care să existe tot istoricul cu probleme, dar mai ales cu absența problemelor în trafic, centralizat, în care fiecare conducător să-și poată consulta online conduita din trafic.
Ar fi foarte bine dacă ar exista periodic testări obligatorii pentru toți conducătorii din trafic, iar punctajele obținute să se reflecte în prețul RCA-ului. Punctajul mic înseamnă RCA scump, dar și punctaj mare = RCA redus.

Așa am avea șoferi competenți interesați în mod real în conducere sigură în trafic în comparație cu ce avem acum…

Ar fi interesantă și o dezbatere publică în acest sens care să genereze cât mai multe idei. Apoi s-ar face o selecție și s-ar pune bazele unui nou mod de asigurare pornind de la PREVENIREA accidentelor.

„Adaptive Safe Driving Journeys!”

Partea a II-a o găsiți aici.

Experiența este reală și aparține unui cititor al blogului Testat în România – care a dorit să rămână anonim.